il progetto |
Cronaca Locale
/

La resistenza nonviolenta, ieri e oggi: il progetto europeo nEUres

23 settembre 2021 | 17:23
Share0
La resistenza nonviolenta, ieri e oggi: il progetto europeo nEUres

This article is published in multilingual version: Italiano (pagina1), English (page2), español (página3), deutsch (seite4), Magyar (oldal5), Română (pagină6), Македонски (страница7)

Il progetto nEUres, Nonviolent European Resistance,  sostenuto dall’Agenzia Esecutiva per l’Educazione, gli Audiovisivi e la Cultura, nasce nell’ottobre 2019 da un’idea del Movimento Nonviolento in Italia come mezzo per diffondere tra i giovani la conoscenza degli eventi storici legati alla resistenza nonviolenta al nazifascismo in Europa, come punto di partenza per riflettere sulla Società Civile(qui il progetto integrale) .

Contrariamente a ciò che si pensa, per resistenza nonviolenta non si intende solamente il pacifismo, ma soprattutto la capacità di essere pro-attivi e sforzarsi quotidianamente, attraverso il rifiuto di obbedire a determinate leggi o richieste governative con lo scopo di influenzare la legislazione o la politica del governo. Il rifiuto e l’opposizione sono caratterizzati dall’impiego di tecniche nonviolente come il boicottaggio, il picchettaggio e il mancato pagamento delle tasse, fallimento o rifiuto di collaborare. Attraversando sei Paesi, l’Italia, l’Austria, l’Ungheria, la Macedonia del Nord, la Romania e la Spagna, è stato possibile trasferire le conoscenze e implementare una riflessione transnazionale sulle forme di Resistenza nonviolenta organizzata / non organizzata al nazi-fascismo grazie agli educatori formati nel primo dei tre moduli previsti, che si concluderanno con una conferenza internazionale idealmente a Torino.

Nonostante la pandemia abbia costretto i partner di nEUres a ricorrere a modalità ibride e/o remote per lo svolgimento dei laboratori e del corso di formazione di 72 ore, gli obiettivi formativi prefissati con le organizzazioni partner sono stati raggiunti. I laboratori dedicati alle generazioni più giovani hanno sollevato diversi punti: aumentare la conoscenza storica di casi di resistenza nonviolenta nel Novecento; potenziare la capacità di riflessione e lettura critica degli eventi storici in una prospettiva nonviolenta; migliorare l’osservazione dei conflitti, delle dinamiche di potere e leadership per facilitare l’applicazione dei principi e delle tecniche della nonviolenza.

nEUres parte dagli insegnamenti di Gandhi attraverso la sua satyagraha (forza della verità), distinguendosi dalla nonviolenza passiva di chi preferisce non intervenire, passa per sei principi della nonviolenza di Martin Luther King Jr. Ma soprattutto nEUres è un progetto Europeo e profondamente europei sono i valori della libertà, della pace, della giustizia, della democrazia e della convivenza. Valori che ritroviamo nelle azioni del passato degli uomini e delle donne che hanno gettato le basi dell’Europa contemporanea. I protagonisti di questa eredità avrebbero oggi il passaporto europeo, vengono dalla Czechia come Jan Palach studente socialista, morto dandosi fuoco per protesta, simbolo della resistenza anti sovietica della primavera di Praga nel 1968; o come Hannah Arendt dalla Germania che, attraverso la sua penna ha resistito e raccontato le persecuzioni naziste; dalla Polonia come Marek Edelman attivista e politico, partecipò alla rivolta del ghetto di Varsavia, poi militante di Solidarnosc o come Celeste Caeiro, operaia portoghese, fu lei a distribuire e inserire i garofani nelle canne dei fucili della rivoluzione del 1974.

Questi sono solo alcuni delle tante madri e padri dell’idea di Europa come progetto di speranza e di pace. Ma oggi cosa significa essere nonviolenti in Europa? La lotta nonviolenta oggi è la difesa della vita, della dignità e dei diritti di tutti gli esseri umani. La lotta per la pace è anche lotta per uno sviluppo più solidale e sostenibile e contro i cambiamenti climatici. A partire da Alexander Langer, tra i primi a portare in Europa la riflessione sulla transizione ecologica. Oggi sono nonviolenti gli scioperi dei ragazzi del Friday for Future, un movimento globale per la giustizia climatica e ambientale creato da giovani europei a partire dalla protesta pacifica di Greta Thunberg che rimase seduta fuori dal parlamento svedese durante l’orario scolastico, nel suo “Sciopero scolastico per il clima”.

Nonviolenti oggi significa anche opporsi allo sfruttamento, come ci ricorda Irene durante il laboratorio italiano “un esempio di resistenza nonviolenta oggi sono i lavoratori riders che lottano per ottenere delle condizioni lavorative dignitose”. Nonviolenti oggi significa opporsi alle logiche sovraniste e populiste, per un’ Europa solidale e dell’accoglienza, è “la lotta di tutti i giorni dei migranti contro la xenofobia” dice Muscas ai suoi compagni del laboratorio ungherese. Dignità ed eguaglianza sono le parole chiave.

Ecco che allora la resistenza nonviolenta oggi è anche opposizione alla guerra e alla violenza, al razzismo e a tutte le persecuzioni, allo sfruttamento e a tutte le oppressioni. Diventa allora imprescindibile opporsi alle armi e alle organizzazioni armate, diventa decisivo scegliere la via della verità per il raggiungimento della pace. nEUres attraverso le sue attività si pone l’obiettivo di mantenere viva la memoria del passato per guardare al futuro, per avere la forza di agire davanti alle violenze del presente. Il senso di questo progetto si ritrova anche nelle parole di Aldo Capitini, fondatore del Movimento Nonviolento, che affermava nel 1940 “lavorare per un’Europa liberale e sociale, senza più conservatorismo e particolarismi […] per il domani (quale che sia l’esito) il principio della comunità economica e culturale sopranazionale”.

Nel 1940 l’Europa si trovava nel bel mezzo di una guerra mondiale, era impensabile poter parlare di pace, ma soprattutto di unione di stati. Eppure, da Ventotene a Bruxelles, l’Europa è il più grande progetto di pace dell’umanità e può vantare oltre 70 anni di pace in uno dei continenti più frammentato e litigioso. Oggi più che mai l’Unione Europea deve essere democratica, federalista e un faro per le transizioni verdi e digitali.. La crisi dovuta al Covid-19, ai cambiamenti climatici, alla Brexit e alla questione migratoria richiedono un cambio di paradigma per la sopravvivenza dell’Unione dagli egoismi nazionali, è necessario rilanciare il progetto di Altiero Spinelli ed Ernesto Rossi, che in una primavera come questa, dal sapore amaro, anche loro vittime di un confinamento, anche se di differente natura,scrivevano il Manifesto di Ventotene. Grazie poi all’impegno di alcune colleghe tra cui Ursula Hirschmann e Ada Rossi, il manifesto fu diffuso sul continente. È un manifesto lungimirante, rimasto attuale dopo 81 anni dalla sua prima edizione e con il grande merito di riunire le idee di tre grandi filosofi Kant, Robbins e Lord Lothian proponendo politiche nuove che diedero vita al Movimento Federalista Europeo.

Un movimento che non nacque nei palazzi del potere, ma tra le fredde mura di una casa su una piccola isola dove decine di oppositori erano stati mandati al confino dal regime fascista. Un progetto nato da una coscienza comune, da giovani che hanno dedicato la loro vita per costruire un’idea che oggi è nelle nostre mani ed è nostra responsabilità difendere, l’idea di un’Europa Libera e Unita.


(Il Faro online)

English

The nEUres project, Nonviolent European Resistance, supported by the Executive Agency for Education, Audiovisual and Culture, born in October 2019 from the Nonviolent Movement in Italy. Its purpose was that of spreading information on the history of nonviolent resistance to Nazi-fascim in Europe among young people as a starting point for reflection on Civil Society. Contrary to popular belief, nonviolent resistance does not mean only pacifism, but also the ability to be proactive on a daily basis through refusal to obey certain laws or governmental demands, with the aim of influencing the legislation or government policy (here the integral project).

Refusal and opposition are characterised by the use of non-violent techniques such as boycotts, picketing, non-payment of taxes, and failure or refusal to cooperate. Passing through six countries, Italy, Austria, Hungary, North Macedonia, Romania and Spain, it was possible to impart knowledge, and encourage a transnational discussion on the forms of organised and unorganised nonviolent resistance to Nazi-fascism. The educators responsible for sharing this knowledge were trained during the first of the three planned modules which, ideally, are expected to end with an international conference in Turin.

Despite the fact that the pandemic forced nEUres partners to resort to hybrid and/or remote ways of conducting both the workshops and the 72-hour training course, the partner organisations achieved the training objectives. The workshops dedicated to the younger generation focused on ways to reinforce nonviolent resistance: to impart historical knowledge of cases of nonviolent resistance in the 20th century; to enhance the capacity for critical reflection and reading of historical events from a nonviolent perspective; to improve the analysis of conflicts, power dynamics and leadership in order to facilitate action on nonviolent principles and techniques.

nEUres builds on Gandhi’s teachings through his satyagraha (force of truth), distinguishing itself from the passive nonviolence movements of those who prefer not to intervene and follows Martin Luther King Jr.’s six principles of nonviolence. But nEUres and the values of freedom, peace, justice, democracy and coexistence are deeply European. We see these Values in the actions of the men and women who laid the foundations for contemporary Europe. The protagonists of this heritage would today have a European passport. Examples of these are: Jan Palach, a socialist student from Czechia who died by setting himself on fire in protest as a symbol of the anti-Soviet resistance of the Prague Spring in 1968; Hannah Arendt from Germany who, through writing, resisted and recounted Nazi persecution; Marek Edelman from Poland, an activist and politician who took part in the Warsaw ghetto uprising and later became a militant in Solidarnosc; Celeste Caeiro, a Portuguese worker, who distributed and inserted carnations into the barrels of the rifles during the 1974 revolution. These are just a few of the Founding Mothers and Fathers of the idea of Europe as a project of hope and peace.

What does it mean to be nonviolent in Europe today?

Today, the nonviolent struggle means defending life, dignity, and the rights of all human beings. The fight for peace is also the fight for a more sustainable and solidarity-based future as well as the fight against climate change. The latter started with Alexander Langer, one of the first to take the issue of ecological transition to Europe. Today, nonviolence means the strikes of young people on Fridays for Future, a global movement for climate and environmental justice driven by young Europeans. Greta Thunberg, sitting outside the Swedish parliament during school hours in her “School Strike for the Climate” was the first to set the example.

Nonviolence today means opposing exploitation, as Irene reminds us in the Italian workshop “an example of nonviolent resistance today are the worker riders who struggle to obtain decent working conditions”. Nonviolence today means opposing sovereignist and populist logics, for a Europe of solidarity and welcoming. It is “the everyday struggle of migrants against xenophobia”, says Muscas to his companions of the Hungarian workshop. Dignity and equality are the keywords. Nonviolent resistance today is, therefore, also opposition to war and violence, racism and all forms of persecution, exploitation and oppression. It is fundamental to oppose weapons and armed organisations, and it is imperative to choose the path of truth to achieve peace. nEUres aims, through its activities, to keep alive the memory of the past in order to look with more clarity towards the future and to have the strength to act against violence in the present. The beliefs on which this project rests can be traced back to the words of Aldo Capitini, founder of the Nonviolent Movement, who stated in 1940 “to work for a liberal and social Europe, without conservatism and particularism […] for tomorrow (regardless of the outcome) the principle of a supranational economic and cultural community”. In 1940 Europe was in the midst of a world war. It was unthinkable to talk about peace and even less so a Union of States. Yet, from Ventotene to Brussels, Europe is humanity’s greatest peace project and boasts more than 70 years of peace in one of the most fragmented and quarrelsome continents.

Today, more than ever the European Union must be democratic, federalist and a beacon for the green and digital transitions. The crises brought upon by financial crash of 2008, the migration flows of 2015- 2016, the rise of national populism, the 2016 Brexit referendum, the Covid-19 pandemic or climate change require a paradigm shift for the survival of the Union from national selfishness to a revival of the project of Altiero Spinelli and Ernesto Rossi, that in a bitter-tasting spring like this one, wrote the Ventotene Manifesto. The manifesto was then spread across the continent thanks to the commitment of some colleagues, including Ursula Hirschmann and Ada Rossi. It is a forward looking manifesto, which has remained relevant 81 years after its first edition and has the great merit of bringing together the ideas of three great philosophers, Kant, Robbins and Lord Lothian and of proposing new policies that have given birth to the European Federalist Movement.

A movement that was not born in the palaces of power, but within the walls of a cold house on a small island where dozens of opponents had been sent into exile by the fascist regime. A project born from a common conscience, from young people who dedicated their lives to build an idea that today lies in our hands and is our responsibility to defend: the idea of a Free and United Europe.
(Il Faro online)

Español

El proyecto nEUres, Nonviolent European Resistance, con el apoyo de la Agencia Ejecutiva para el ámbito educativo, audiovisual y cultural, nació en octubre de 2019 gracias al Movimiento Noviolento en Italia. Su propósito es difundir información sobre la historia de la resistencia noviolenta al fascismo-nazi en Europa entre los jóvenes, como punto de partida para la reflexión sobre la Sociedad Civil. Contrariamente a la creencia popular, la resistencia noviolenta no significa sólo pacifismo, sino también la capacidad de ser proactivo en el día a día mediante el rechazo a obedecer ciertas leyes o exigencias gubernamentales, con el objetivo de influir en la legislación o en la política gubernamental. El rechazo y la oposición se caracterizan por el uso de técnicas no violentas como boicots, piquetes, impago de impuestos y falta o negativa a cooperar (aquí el proyecto integral).

A través de seis países, Italia, Austria, Hungría, Macedonia del Norte, Rumania y España, ha sido posible impartir conocimientos y fomentar una discusión transnacional sobre las formas no violentas de resistencia al fascismo-nazi, organizadas y no organizadas. Los formadores responsables de compartir este conocimiento fueron capacitados durante el primero de los tres módulos previstos en el proyecto, que finalizarán con una conferencia internacional en Turín.

A pesar de que la pandemia obligó a los socios de nEUres a recurrir a formas mixtas y/o a distancia para realizar, tanto los talleres como el curso de formación de 72 horas, las organizaciones socias lograron los objetivos de la formación. Los talleres destinados a la generación más joven se centraron en las formas de reforzar la resistencia noviolenta: impartiendo conocimientos históricos de casos de resistencia noviolenta en el siglo XX; mejorando la capacidad de reflexión crítica y la lectura de hechos históricos desde una perspectiva noviolenta; mejorando el análisis de conflictos, las dinámicas de poder y el liderazgo para facilitar la acción sobre principios y técnicas noviolentas.

nEUres se basa en las enseñanzas de Ghandi a través de su satyagraha (fuerza de la verdad), distinguiéndose de los movimientos pasivos de no violencia que prefieren no intervenir, y sigue los seis principios de no violencia de Martin Luther King Jr. Pero nEUres y los valores de libertad, paz, justicia, democracia y convivencia son profundamente europeos. Vemos estos valores en las acciones de los hombres y mujeres que sentaron las bases de la Europa contemporánea.

Los protagonistas de este patrimonio tendrían hoy un pasaporte europeo. Ejemplos de ellos son: Jan Palach, un estudiante socialista de Chequia que murió prendiéndose fuego en protesta como símbolo de la resistencia antisoviética de la Primavera de Praga en 1.968; Hanna Arendt de Alemania, quien a través de la escritura, resistió y relató la persecución de los nazis; Marek Edelman de Polonia, activista y político que participó en el levantamiento del gueto de Varsovia y luego se convirtió en militante del sindicato Solidaridad; Celeste Caeiro, una trabajadora portuguesa, que distribuyó e introdujo claveles en los cañones de los rifles durante la revolución de 1974. Estos son sólo algunos de los Padres y Madres Fundadores de la idea de Europa como proyecto de esperanza y paz.

¿Qué significa ser noviolento en la Europa de hoy?

Hoy, la lucha noviolenta significa defender la vida, la dignidad y los derechos de todos los seres humanos. La lucha por la paz es también la lucha por un futuro más sostenible y solidario, así como la lucha contra el cambio climático. Esto último, comenzó con Alexander Langer, uno de los primeros en llevar el tema de la transición ecológica a Europa. Hoy, la noviolencia significa las huelgas de los jóvenes en “los Viernes para el Futuro”, un movimiento global por la justicia climática y ambiental impulsado por jóvenes europeos. Greta Thunberg, sentada fuera del parlamento sueco durante el horario escolar en su “Huelga escolar por el clima” fue la primera en dar ejemplo. La noviolencia hoy significa oponerse a la explotación, como nos recuerda Irene en el taller italiano “un ejemplo de resistencia noviolenta hoy son los trabajadores-riders que luchan por obtener unas condiciones laborales dignas”. La noviolencia hoy significa oponerse a lógicas soberanistas y populistas, por una Europa solidaria y acogedora. Es “la lucha cotidiana de los migrantes contra la xenofobia”, dice Muscas a sus compañeros del taller húngaro. La dignidad y la igualdad son las palabras clave.

La resistencia noviolenta hoy es, por lo tanto, también oposición a la guerra y a la violencia, al racismo y a todas las formas de persecución, explotación y opresión. Es fundamental oponerse a las armas y a las organizaciones armadas, y es imperativo elegir el camino de la verdad para lograr la paz. nEUres pretende, a través de sus actividades, mantener viva la memoria del pasado para mirar con más claridad hacia el futuro y tener la fuerza para actuar contra la violencia en el presente.

Las creencias sobre las que descansa este proyecto se remontan a las palabras de Aldo Capitini, fundador del Movimiento Noviolento, quien afirmó en 1940 “trabajar por una Europa liberal y social, sin conservadurismo y sin particularismo […] para el mañana (independientemente del resultado) el principio de una comunidad económica y cultural supranacional”. En 1940, Europa se encontraba en medio de una guerra mundial. Era impensable hablar de paz y menos aún de una Unión de Estados. Sin embargo, desde Ventotene hasta Bruselas, Europa es el mayor proyecto de paz de la Humanidad y cuenta con más de 70 años de paz en uno de los continentes más fragmentados y conflictivos.

Hoy, más que nunca, la Unión Europea debe ser democrática, federalista y un faro guía para las transiciones verde y digital. La crisis financiera de 2008, los flujos migratorios de 2015-2016, el auge del populismo nacional, el referéndum del Brexit de 2016, la pandemia de Covid-19 o el cambio climático requieren un cambio de paradigma para la supervivencia de la Unión, del egoísmo nacional a una reactivación del proyecto de Altiero Spinelli y Ernesto Rossi, qué en una primavera amarga como ésta, redactó el Manifiesto de Ventotene. El Manifiesto se difundió luego por todo el continente gracias al compromiso de algunos colegas, entre ellos Ursula Hirschmann y Ada Rossi. Se trata de un manifiesto con visión de futuro, que sigue siendo relevante 81 años después de su primera edición y tiene el gran mérito de reunir las ideas de tres grandes filósofos, Kant, Robbins y Lord Lothian y de proponer nuevas políticas que han dado lugar al Movimiento Federalista Europeo.

Un movimiento que no nació en los centros de poder, sino entre las paredes de una casa fría, en una pequeña isla donde decenas de opositores habían sido enviados al exilio por el régimen fascista. Un proyecto que nace de una conciencia común, de jóvenes que dedicaron su vida a construir una idea que hoy está en nuestras manos y es nuestra responsabilidad defender: la idea de una Europa libre y unida.
(Il Faro online)

Deutsch

Das Projekt nEUres, Nonviolent European Resistance, unterstützt von der Exekutivagentur für Bildung, Audiovisuelles und Kultur, ist im Oktober 2019 entstanden und wurde von der organisation Movimeneto Nonviolento in Italien gegründet. Das Ziel des Projekts ist die jungen Menschen über die Geschichte des gewaltfreien Widerstands gegen den Nazifaschismus in Europa zu informieren und über den Zivilgesellschaft zu reflektieren. Entgegen der landläufigen Meinung verstehen wir unter gewaltfreier Widerstand nicht nur Pazifismus, sondern auch die Fähigkeit, täglich aktiv zu sein um die Gesetzgebung oder die Regierungspolitik mit Verweigerung der bestimmten Gesätze oder der staatlichen Forderungen zu beeinflussen. Verweigerung und Opposition sind gekennzeichnet durch den Einsatz gewaltfreier Techniken wie Boykott, Streikposten, Nichtzahlung von Steuern oder Verweigerung der Kooperation. Während des Projekts war es möglich in sechs Länder- Italien, Österreich, Ungarn, Nord Mazedonien, Rumänien und Spanien- Wissen zu vermitteln und eine transnationale Diskussion über die Formen des organisierten und unorganisierten gewaltfreien Widerstands gegen den Nazifaschismus zu haben (hier das integrale projekt).

Die Trainerinnen, die für die Vermittlung dieses Wissens verantwortlich sind, wurden während des ersten von drei geplanten Modulen geschult, die im Idealfall mit einer internationalen Konferenz in Turin enden sollten. Trotz der Tatsache, dass die nEUres-Partnerinnen aufgrund der Pandemie gezwungenwaren, auf hybride Trainings umzustellen und/oder die Workshops sowie 72-Stunden-Training aus der Ferne durchzuführen, haben die Partnerorganisationen die Trainingsziele erreicht. Die Workshops für die jüngeren Generationen konzentrierten sich auf die Wege zur Stärkung des gewaltfreien Widerstands: die Fähigkeit zur kritischen Reflexion und zum Lesen historischer Ereignisse aus einer gewaltfreien Perspektive zu verbessern; die Analyse von Konflikten, Machtdynamik und Führung zu verbessern, um das Handeln mit gewaltfreien Prinzipien und Techniken zu erleichtern.

nEUres baut auf Gandhis Lehren durch sein Satyagraha (Kraft der Wahrheit) auf, unterscheidet sich von den passiven Gewaltfreiheitsbewegungen derer, die lieber nicht eingreifen wollen und folgt den sechs Prinzipien der Gewaltfreiheit von Martin Luther King Jr. nEUres und die Werte von Freiheit, Frieden, Gerechtigkeit, Demokratie und Koexistenz sind zutiefst europäisch. Wir sehen diese Werte in den Handlungen der Menschen, die das Fundament für das heutige Europa gelegt haben. Die Protagonisten dieses Erbes würden heute einen europäischen Pass besitzen. Beispiele hierfür sind: Jan Palach, ein sozialistischer Student aus Tschechien, der sich aus Protest selbst in Brand setzte als Symbol für den antisowjetischen Widerstand des Prager Frühlings 1968; Hannah Arendt aus Deutschland, die durch ihre Schriften Widerstand gegen die Verfolgung durch die Nazis leistete und darüber berichtete; Marek Edelman aus Polen, ein Aktivist und Politiker, der am Aufstand im Warschauer Ghetto teilnahm und später ein Aktivist der Solidarnosc wurde; Celeste Caeiro, eine portugiesische Arbeiterin, die während der Revolution 1974, die Nelken verteilte sowie die in die Läufe der Gewehre steckte.  Dies sind nur einige der Gründerinnen der Idee von Europa als ein Projekt der Hoffnung und des Friedens.

Was bedeutet es, heute in Europa gewaltfrei zu sein?

Heute bedeutet der gewaltfreie Kampf die Verteidigung des Lebens, der Würde und der Rechte aller Menschen. Der Kampf für den Frieden ist auch der Kampf für eine nachhaltigere und solidarische Zukunft sowie der Kampf gegen den Klimawandel. Letzteres begann mit Alexander Langer, einem der ersten, der das Thema der ökologischen Übergang nach Europa brachte. Gewaltfreiheit bedeutet heute die Streiks junger Menschen an Fridays for Future, einer globalen Bewegung für Klima und Umweltgerechtigkeit, die mit junge Europäern Greta Thunberg anfing, die während Schulstunden vor dem schwedischen Parlament mit ihrem “Schulstreik für das Klima” saß. Gewaltfreiheit bedeutet heute, sich der Ausbeutung zu widersetzen, wie uns Irene im italienischen Workshop erinnert: “Ein Beispiel für gewaltfreien Widerstand sind heute die Arbeiter, die für menschenwürdige Arbeitsbedingungen kämpfen”. Gewaltfreiheit bedeutet heute, sich gegen souveräne und populistische Logiken zu stellen, für ein Europa der Solidarität und des Willkommens. Es ist “der tägliche Kampf der Migranten gegen Fremdenfeindlichkeit”, sagt Muscas zu seinen Weggefährten während des Workshops in Ungarn. Würde und Gleichheit sind hier die Schlüsselwörter. Gewaltfreier Widerstand ist heute also auch Widerstand gegen Krieg und Gewalt, Rassismus und alle Formen von Verfolgung, Ausbeutung und Unterdrückung. Es ist grundlegend, sich gegen Waffen und bewaffnete Organisationen zu stellen, und es ist zwingend notwendig, den Weg der Wahrheit zu wählen, um Frieden zu erreichen.

nEUres will durch seine Aktivitäten die Erinnerung an die Vergangenheit wach halten um mit mehr Klarheit in die Zukunft zu blicken und die Kraft zu haben, in der Gegenwart gegen Gewalt zu handeln. Die Überzeugungen, auf denen dieses Projekt beruht, lassen sich auf die Worte von Aldo Capitini, dem Gründer der Gewaltfreien Bewegung, zurückführen, der 1940 erklärte, “für ein liberales und soziales Europa zu arbeiten, ohne Konservatismus und Partikularismus […] für morgen (unabhängig vom Ergebnis) das Prinzip einer supranationalen Wirtschafts- und Kulturgemeinschaft”.

Im Jahr 1940 befand sich Europa inmitten eines Weltkrieges. Es war undenkbar, von Frieden zu sprechen und noch weniger von einer Union der Staaten. Und doch ist Europa, von Ventotene bis zum Brüssel, das größte Friedensprojekt der Menschheit und berührt auf mehr als 70 Jahre Frieden in einem der am meisten zersplitterten und zänkischen Kontinenten. Die Europäische Union muss heute mehr denn je demokratisch, föderalistisch und ein Leuchtturm für den grünen und digitalen Wandel sein. Die Krisen, die durch den Finanzcrash von 2008, die Migrationsströme von 2015- 2016, der Aufstieg des nationalen Populismus, das Brexit-Referendum 2016, die Covid-19 Pandemie oder der Klimawandel erfordern einen Paradigmenwechsel für das Überleben der Union, weg vom nationalen Egoismus hin zu einer Wiederbelebung des Projekts von Altiero Spinelli und Ernesto Rossi, die in einem bitter schmeckenden Frühling wie diesem das Ventotene Manifest verfassten. Das Manifest wurde dann dank des Engagements einiger Kollegen, darunter Ursula Hirschmann und Ada Rossi, über den ganzen Kontinent verbreitet. Es ist ein zukunftsweisendes Manifest, das auch 81 Jahre nach seiner Erstausgabe noch aktuell ist und das große Verdienst hat, die Ideen dreier großer Philosophen, Kant, Robbins und Lord Lothian, zusammenzuführen und neue Politiken vorzuschlagen, aus denen die Europäische Föderalistische Bewegung entstanden ist. Eine Bewegung, die nicht in den Palästen der Macht geboren wurde, sondern innerhalb der Mauern eines kalten Hauses auf einer kleinen Insel, wo Dutzende von Gegnern vom faschistischen Regime ins Exil geschickt worden waren.

Ein Projekt, das aus einem gemeinsamen Gewissen geboren wurde, von jungen Menschen, die ihr Leben dem Aufbau einer Idee widmen, die heute in unseren Händen liegt und unsere Verantwortung ist, sie zu verteidigen: Die Idee eines freien und vereinten Europas.
(Il Faro online)

Magyar

A nEUres projekt (Erőszakmentes ellenállás Európában), az Oktatási Audiovizuális és Kulturális Végrehajtó Ügynökség támogatásával 2019 októberében indult a Movimento Nonviolento (Verona, Olaszország) civil szervezet koordinálásával. Célja, hogy információkat nyújtson a fiatalok számára az európai náci-fasizmussal szembeni erőszakmentes ellenállás történetéről, a civil társadalommal kapcsolatos gondolatok kiindulópontjaként. A közhiedelemmel ellentétben az erőszakmentes ellenállás nemcsak pacifizmust jelent, hanem napi proaktivitást bizonyos törvények vagy kormányzati igények betartásának megtagadásával, a jogszabályok vagy a kormány politikájának befolyásolása érdekében. Az elutasítást és az ellenkezést olyan erőszakmentes technikák jellemzik, mint a bojkott, a pikettezés, az adófizetés elmulasztása, valamint az együttműködés mellőzése vagy megtagadása (itt az integrált projekt).

Hat országban (Olaszországban, Ausztriában, Magyarországon, Észak-Macedóniában, Romániában és Spanyolországban) került sor ismeretek átadására és nemzetközi példák összehasonlítására a náci-fasizmus elleni szervezett és nem szervezett erőszakmentes ellenállás formáiról. Az ismeretek közvetítéséért felelős oktatókat – a három tervezett modul közül – az első során képezték ki. A projekt – ideális esetben – egy torinói nemzetközi konferenciával zárul.

Annak ellenére, hogy a járvány arra kényszerítette a nEUres-partnereket, hogy mind a workshopok, mind a 72 órás tanfolyam lebonyolításának hibrid és/vagy online módszereihez folyamodjanak, a partnerszervezetek megvalósították a képzési célkitűzéseket. A fiatal generációk számára szervezett foglalkozások az erőszakmentes ellenállás eszközeinek ismertetésére, a velük való azonosulásra összpontosítottak: történelmi ismeretek átadása az erőszakmentes ellenállás 20. századi eseteiről, az eseményekkel kapcsolatos kritikai megközelítés elsajátíttatása, a történelmi események megértése az erőszakmentes ellenállás szempontjából, a konfliktusok, a hatalmi dinamika és a vezetés elemzésének fejlesztése az erőszakmentes alapelvek és technikák alkalmazásának megkönnyítése érdekében.

A nEUres Gandhi tanításaira épít, a satyagraha (az igazság ereje) révén, megkülönböztetve azon passzív erőszakmentes mozgalmaktól, melyek inkább nem avatkoznak közbe, és követi Martin Luther King erőszakmentességének hat alapelvét. De a nEUres értékei a szabadságról, a békéről, az igazságosságról, a demokráciáról és az együttélésről mélyen európaiak. Ezeket az értékeket azon férfiak és nők cselekedeteiben látjuk, akik megalapozták a kortárs Európa alapjait. Ezen örökség főszereplőinek ma európai útlevelük lenne. Példák ezekre: Jan Palach, cseh egyetemi hallgató, aki tiltakozásul az 1968-as prágai tavasz szovjet eltiprása ellen felgyújtotta magát; Hannah Arendt Németországból, aki írásaiban beszámolt a náci üldöztetésekről; a lengyel Marek Edelman, aktivista és politikus, aki részt vett a varsói gettófelkelésben, majd később a Szolidaritás szakszervezet aktivistája lett; Celeste Caeiro, portugál munkás, aki az 1974-es forradalom idején szegfűket osztogatott és helyezett a puskák csöveibe. Ez csak néhány példa az alapító anyákról és apákról, akik az európai remény és béke projektjének gondolatát testesítik meg.

Mit jelent erőszakmentesség ma Európában?

Ma az erőszakmentes küzdelem minden ember életének, méltóságának és jogainak védelmét jelenti. A békéért folytatott cselekvés egyúttal egy fenntarthatóbb és szolidaritáson alapuló jövőért, illetve az éghajlatváltozás elleni küzdelem is. Ez utóbbi Alexander Langerrel indult el, aki az elsők között vetette fel az ökológiai problémák kezelésének szükségességét Európában. Ma az erőszakmentesség a fiatalok pénteki sztrájkjait jelenti a jövőért. Ez egy globális mozgalom az éghajlati és a környezeti változások kezelése érdekében, melyet fiatal európaiak irányítanak. Greta Thunberg a svéd parlament előtt ült iskolai órákban, ez az „iskolai sztrájk a klímáért” elsőként mutatott példát, elsőként hívta fel a figyelmet a cselekvés szükségességére. Az erőszakmentesség napjainkban a kizsákmányolás ellenzését jelenti is, amint erre Irene emlékeztetett bennünket az olasz workshopon: „az erőszakmentes ellenállás példái manapság azok a munkások, akik a tisztességes munkakörülményekért küzdenek”. Az erőszakmentesség ma a szuverenista és populista logikákkal való szembenállást jelenti a szolidáris és a befogadó Európa érdekében. Ez „a migránsok mindennapi küzdelme az idegengyűlölet ellen” – mondja Muscas magyar társainak. A méltóság és az egyenlőség a kulcsszavak.

Az erőszakmentes ellenállás tehát a háborúval és az erőszakkal, a rasszizmussal, valamint az üldözés, a kizsákmányolás és az elnyomás minden formájával szembeni ellenállás is. Alapvető elvárás a fegyverekkel és fegyveres szervezetekkel való szembenézés, és feltétlenül az igazság útját kell választani a béke elérése érdekében. A nEUres tevékenysége során arra törekszik, hogy életben tartsa a múlt emlékét annak érdekében, hogy világosabb képet nyújtson a jövőnek, és hogy legyen ereje fellépni a jelen erőszakával szemben. A projekt alapvetései Aldo Capitininek, az erőszakmentes mozgalom alapítójának gondolataira vezethetők vissza, aki 1940-ben kijelentette, hogy „a liberális és szociális Európáért kell dolgozni, konzervativizmus és partikulizmus nélkül […] holnapra (eredménytől függetlenül) ennek kell lennie a nemzetek feletti gazdasági és kulturális közösség alapelvének”. 1940-ben Európa a világháború közepette volt. Elképzelhetetlen volt a békéről és még kevésbé az államok uniójáról beszélni. Mégis, Ventotene-től Brüsszelig Európa az emberiség legnagyobb békeprojektje, és több mint 70 éves békével büszkélkedhet az egyik legfeldaraboltabb és legveszélyesebb kontinensen.

Ma az Európai Uniónak minden eddiginél demokratikusabbnak, föderalistabbnak, a zöld és digitális átmenet irányítójának kell lennie. A 2008-as pénzügyi összeomlás, a 2015 és 2016 közötti migrációs válság, a nemzeti populizmus előretörése, a 2016-os Brexit-népszavazás, a Covid-19-járvány vagy az éghajlatváltozás paradigmaváltást követel az Unió fennmaradása érdekében, a nemzeti önzés helyett az Altiero Spinelli- és Ernesto Rossi-projekt felélesztésére van szükség, akik egy ilyen keserű ízű tavasszal, mint ez, megírták a ventotenei kiáltványt. A kiáltványt ezután néhány munkatársuk, köztük Ursula Hirschmann és Ada Rossi, elterjesztette a kontinensen. Ez egy előretekintő manifesztum, mely 81 évvel első kiadása után is érvényes, és nagy érdeme, hogy három nagy filozófus, Kant, Robbins és Lord Lothian gondolatait összegzi, új politikát javasol, amelyeknek eredményeként megszületett az Európai Föderalista Mozgalom.

Olyan mozgalom ez, mely nem hatalmas palotákban született, hanem egy kis sziget hideg házának falain belül, ahové a fasiszta rezsim több tucat ellenfelét küldte száműzetésbe. Egy közös lelkiismeretből született az elgondolás, olyan fiatalok részéről, akik életüket arra szánták, hogy egy olyan ideát fogalmazzanak meg, melynek megvalósítása ma a mi kezünkbe van letéve, és a mi felelősségünk megvédeni: a Szabad és Egyesült Európa gondolatát.
(Il Faro online)

Română

Proiectul nEUres, Rezistența europeană nonviolentă, susținut de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, s-a născut în octombrie 2019 din Mișcarea Nonviolentă din Italia. Scopul său era acela de a se răspândi informații despre istoria rezistenței nonviolente la nazism si fascism in Europa printre tineri, ca punct de plecare pentru reflecție in intraga societate civila (aici proiectul integral) .

Contrar credintei populare, rezistența nonviolentă nu înseamnă doar pacifism, ci și capacitatea de a fi proactiv zilnic prin refuzul de a respecta anumite legi sau solicitări guvernamentale, cu scopul de a influența legislația sau politica guvernamentală. Refuzul si opoziția se caracterizează prin utilizarea unor tehnici non-violente precum boicotarea, pichetarea, neplata impozitelor și eșecul sau refuzul de a coopera. Trecând prin șase țări, Italia, Austria, Ungaria, Macedonia de Nord, România și Spania, a fost posibil să se transmită cunoștințe și să se încurajeze o discuție transnațională despre formele de rezistență nonviolentă organizată și neorganizată impotriva nazismului si facismului.

Educatorii responsabili de schimbul de cunoștințe au fost instruiți în timpul primului dintre cele trei module planificate care, în mod ideal, se așteaptă să se încheie cu o conferință internațională la Torino. În ciuda faptului că pandemia a forțat partenerii nEUres să recurgă la modalități hibride sau online de desfășurare atât a atelierelor, cât și a cursului de instruire de 72 de ore, organizațiile partenere au atins obiectivele de formare. Atelierele dedicate generației mai tinere s-au axat pe modalități de consolidare a rezistentei nonviolente: să transmită cunoștințe istorice despre cazurile de rezistență nonviolentă din Secolul 20; sa sporeasca capacitatea de reflecție critică și interpretare a evenimentelor istorice dintr-o perspectivă nonviolentă; sa îmbunătăteasca analiza conflictelor, dinamica puterii si leadership-ului pentru a facilita acțiunea pe principii si tehnici nonviolente. nEUres se bazează pe învățăturile lui Gandhi prin satyagraha (forța adevărului), distingându-se de mișcările pasive de nonviolență ale celor care preferă să nu intervină și urmează cele șase principii ale nonviolenței lui Martin Luther King Jr. Dar nEUres si valorile libertății, păcii, dreptății, democrației și conviețuirii sunt profund europene. Aceste valori le vedem în acțiunile bărbaților și femeilor care au pus bazele Europei contemporane. Protagoniștii acestui patrimoniu ar avea astăzi un pașaport european.

Exemple dintre acestea sunt: Jan Palach, un student socialist din Cehia care a murit dându-se foc ca protest ca simbol al rezistenței antisovietice din primăvara de la Praga din 1968; Hannah Arendt din Germania care, prin scris, a rezistat și a povestit persecuţiile naziștilor; Marek Edelman din Polonia, activist și om politic care a participat la răscoala ghetoului din Varșovia și a devenit ulterior militant în Solidarnosc; Celeste Caeiro, o muncitoare portugheză, care a distribuit și a introdus garoafe în butoaiele puștilor în timpul revoluției din 1974. Acestea sunt doar câteva dintre părinții fondatori ai ideii Europei ca proiect de speranță și pace.

Ce înseamnă să fii nonviolent în Europa astăzi?

Astăzi, lupta nonviolentă înseamnă apărarea vieții, demnității și drepturilor tuturor ființelor umane. Lupta pentru pace este, de asemenea, lupta pentru un viitor mai durabil și solidar, precum și lupta împotriva schimbărilor climatice. Acesta din urmă a început cu Alexander Langer, unul dintre primii care a abordat problema tranziției ecologice în Europa. Astăzi, nonviolența înseamnă grevele tinerilor din “Fridays for Future”, o mișcare globală pentru justiția climatică și de mediu condusă de tinerii europeni. Greta Thunberg, aflată în fața parlamentului suedez în timpul orelor de școală în „Greva școlară pentru climă” a fost prima care a dat exemplul. Nonviolența astăzi înseamnă opunerea la exploatare, așa cum ne reamintește Irene în atelierul italian „un exemplu de rezistență nonviolentă astăzi sunt muncitorii care se luptă pentru a obține condiții de muncă decente”. Nonviolența astăzi înseamnă opunerea in fata logicii suveraniste și populiste, pentru o Europă solidară și primitoare. Este „lupta de zi cu zi a migranților împotriva xenofobiei”, le spune Muscas tovarășilor săi din atelierul maghiar. Demnitatea și egalitatea sunt cuvintele cheie.

Rezistența nonviolentă de astăzi este, prin urmare, opoziție la război și violență, rasism și la toate formele de persecuție, exploatare și opresiune. Este fundamental să te opui armelor și organizațiilor armate și este imperativ să alegi calea adevărului pentru a realiza pacea. nEUres își propune, prin activitățile sale, să mențină vie memoria trecutului pentru a privi cu mai multă claritate spre viitor și pentru a avea puterea de a acționa împotriva violenței în prezent. Convingerile pe care se sprijină acest proiect pot fi urmărite din cuvintele lui Aldo Capitini, fondatorul Mișcării Nonviolente, care a declarat în 1940 „să lucram pentru o Europă liberală și socială, fără conservatorism și particularism […] pentru mâine ( indiferent de rezultat) principiul unei comunități economice și culturale supranaționale ”.

În 1940, Europa se afla în plin război mondial. Era de neconceput să vorbim despre pace și cu atât mai puțin despre o Uniune a statelor. Cu toate acestea, de la Ventotene la Bruxelles, Europa este cel mai mare proiect de pace al omenirii și se mândrește cu mai bine de 70 de ani de pace pe unul dintre cele mai fragmentate și conflictuale continente. Astăzi, mai mult ca oricând Uniunea Europeană trebuie să fie democratică, federalista și un far pentru tranzițiile verzi și digitale. Crizele provocate de criza financiara din 2008, fluxurile migraționale din 2015-2016, ascensiunea populismului național, referendumul Brexit din 2016, pandemia Covid-19 sau schimbările climatice necesită o schimbare de paradigmă pentru supraviețuirea Uniunii de la egoismul național la revigorarea proiectului al lui Altiero Spinelli și Ernesto Rossi, care a scris Manifestul Ventotene. Manifestul a fost apoi răspândit pe tot continentul datorită angajamentului unor colegi, printre care Ursula Hirschmann și Ada Rossi. Este un manifest de perspectivă, care a rămas relevant 81 de ani după prima ediție și are marele merit de a reuni ideile a trei mari filozofi, Kant, Robbins și Lord Lothian și de a propune noi politici care au dat naștere la Mișcarea Federalistă Europeană.

O mișcare care nu s-a născut în palatele puterii, ci în interiorul zidurilor unei case reci de pe o insulă mică unde zeci de opozanți fuseseră trimiși în exil de regimul fascist. Un proiect născut dintr-o conștiință comună, din tineri care și-au dedicat viața pentru a construi o idee care astăzi stă în mâinile noastre și este responsabilitatea noastră de a apăra: ideea unei Europe Libere și Unite.
(Il Faro online)

Македонски

Проектот nEUres, Nonviolent European Resistance,  | Ненасилен европски отпор, поддржана од Извршната агенција за образование, аудиовизуелна и култура е роден во октомври 2019 година од Nonviolent Movement во Италија. Неговата цел беше да се шират информации за историјата на ненасилниот отпор кон нацистичкиот фашим во Европа меѓу младите како почетна точка за размислување за граѓанското општество. Спротивно на популарното верување, ненасилниот отпор не значи само пацифизам, туку и способност да се биде (еве го целиот проект)

дневно проактивно преку одбивање да се покоруваат на одредени закони или владини барања, со цел да се влијае врз законодавството или владината политика. Одбивањето и спротивставувањето се карактеризираат со употреба на ненасилни техники како што се бојкоти, пикетирање, неплаќање даноци и неуспех или одбивање соработка.
Поминувајќи низ шест земји, Италија, Австрија, Унгарија, Северна Македонија, Романија и Шпанија, беше можно да се пренесе знаење и да се поттикне транснационална дискусија за формите на организиран и неорганизиран ненасилен отпор кон нацистичкиот фашизам. Обучени беа едукаторите одговорни за споделување на ова знаење за време на првиот од трите планирани модули кои, идеално, се очекува да завршат со меѓународна конференција во Торино.
И покрај фактот дека пандемијата ги принуди партнерите во nEUres да прибегнат кон хибридни и / или далечински начини на спроведување и на работилниците и на 72-часовниот курс за обука, партнерските организации ги постигнаа целите на обуката. Работилниците посветени на помладата генерација се фокусираа на начините за зајакнување на ненасилниот отпор: да се пренесат историски сознанија за случаи на ненасилен отпор во 20 век; да се зајакне капацитетот за критичко размислување и водење на историски настани од ненасилна перспектива; да се подобри анализата на конфликтите, динамиката на моќта и лидерството со цел да се олесни дејствувањето врз ненасилните принципи и техники.

nEUres се надоврзува на учењата на Ганди преку неговата сатјаграха (сила на вистината), разликувајќи се од пасивните движења за ненасилство на оние кои претпочитаат да не интервенираат и ги следи шесте принципи на ненасилство на Мартин Лутер Кинг јуниор.
Но, nEUres и вредностите на слободата, мирот, правдата, демократијата и соживотот се длабоко европски. Овие вредности ги гледаме во постапките на мажите и жените кои ги поставија темелите на современа Европа. Протагонистите на ова наследство денес би имале европски пасош. Примери за нив се: Јан Палач, социјалист студент од Чешка, кој почина запалувајќи се во знак на протест како симбол на антисоветскиот отпор на Прашката пролет во 1968 година; Хана Арент од Германија, која преку пишувањето се спротивстави и го раскажа нацистичкиот прогон; Марек Еделман од Полска, активист и политичар кој учествувал во востанието на гетото во Варшава, а подоцна станал милитант во Solidarnosc; Селесте Кеиро, португалски работник, кој дистрибуираше и вметнуваше каранфили во бурињата на пушките за време на револуцијата во 1974 година. Ова се само неколку од основачките мајки и татковци на идејата за Европа како проект на надеж и мир.

Што значи да се биде ненасилен во Европа денес?

Денес, ненасилната борба значи одбрана на животот, достоинството и правата на сите човечки суштества. Борбата за мир е исто така борба за поодржлива и солидарна иднина како и борба против климатските промени. Вториот започна со Александар Лангер, еден од првите што го зеде прашањето за еколошка транзиција кон Европа. Денес, ненасилството значи штрајкови на младите во петок за иднината, глобално движење за климатска и еколошка правда управувано од млади Европејци. Грета Тунберг, која седеше надвор од шведскиот парламент за време на училишните часови во нејзиниот „Штрајк за климата“ беше првата што даде пример. Ненасилството денес значи спротивставување на експлоатацијата, како што потсетува Ајрин во италијанската работилница „пример за ненасилен отпор денес се работниците возачи кои се борат да добијат пристојни услови за работа“. Ненасилството денес значи спротивставување на суверените и популистичките логики, за Европа на солидарност и добредојде.
Тоа е „секојдневна борба на мигрантите против ксенофобијата“, им вели Мускас на своите придружници на унгарската работилница. Достоинството и еднаквоста се клучни зборови. Ненасилниот отпор денес е, исто така, противење на војната и насилството, расизмот и сите форми на прогонство, експлоатација и угнетување. Основно е да се спротивставиме на оружјето и вооружените организации и императив е да се избере патот на вистината за да се постигне мир. nEUres има за цел, преку своите активности, да го одржи во живот сеќавање на минатото со цел да се погледне со поголема јасност кон иднината и да се има сила да се дејствува против насилството во сегашноста. Верувањата врз кои се потпира овој проект може да се пронајдат во зборовите на Алдо Капитини, основач на движењето за ненасилство, кој изјави во 1940 година „да работи за либерална и социјална Европа, без конзервативизам и специфичност […] за утре (без оглед на исходот) принципот на наднационална економска и културна заедница “. Во 1940 година Европа беше во средина на светска војна. Беше замисливо да се зборува за мир и уште помалку Унија на држави. Сепак, од Вентотен до Брисел, Европа е најголемиот мировен проект на човештвото и може да се пофали со повеќе од 70 години мир во една од најпознатите расцепкани и кавгирани континенти.

Денес, повеќе од кога било, Европската унија мора да биде демократска, федералистичка и а светилник за зелените и дигиталните транзиции. Кризите донесени од финансиски несреќа од 2008 година, миграциските текови од 2015 до 2016 година, подемот на националниот популизам, Референдумот за Брегзит 2016 година, пандемијата Ковид-19 или климатските промени бараат А промена на парадигмата за опстанок на Унијата од национална себичност кон заживување на проектот на Алтиеро Спинели и Ернесто Роси, кој во горчлив вкус на пролетта како овој, напиша Манифестот на Вентотен. Манифестот потоа беше раширен низ континентот благодарение на посветеноста на некои колеги, вклучувајќи ја и Урсула Хиршман и Ада Роси. Тоа е манифест кој гледа напред, кој остана релевантни 81 година по неговото прво издание и има голема заслуга да ги обедини идеите на тројца големи филозофи, Кант, Робинс и Лорд Лотијан и на предлагање нови политики што го родија Европското федералистичко движење. Движење кое не е родено во палатите на моќта, туку во theидовите на а ладна куќа на мал остров каде десетици противници беа испратени во егзил од страна на фашистичкиот режим. Проект роден од заедничка совест, од млади луѓе кои ги посветиле своите животи за да изградат идеја што денес лежи во наши раце и е наша одговорност да браниме: идејата за Слободна и обединета Европа.
(Il Faro online)